Schimbarea continua

Buna. Din nou. Revenim. Metamorfoza continua. Schimbarea preconizata e frumoasa. E purple. E aici. O sa o stiti si voi curand.

Va imbratisez. Pe toti.

Inapoi...dar inainte 2

O Oana cu ...si fara ochi de broasca ;)

Inapoi dar... inainte

Sunt noua. Si foarte bogata.

O-ana, Orange, Uana, si ... Oana, in ordine cronologica

Da. Pentru cei care m-au capiat cu intrebarile "Ce mai faci? Cum te mai simti?"...Uitati, dragilor, raspunsul: "Salut. Ce fac? Pai... sunt Oana. Cum ma mai simt? Pai... nu ma mai simt deloc. Si nici pe voi nu va mai simt. Vocile voastre sunt toate la fel ..."
Ok? Happy now?
Pe de alta parte...stau si ma uit la casa mea cu gard alb si leagan in curte cum arde. Nu miroase a fum, focul nu a ajuns si la mine, si nu...nu doare. Doar arde acolo. De ce? Poate pentru ca e timpul... poate ca realitatea e mereu mai puternica decat visul ... poate ca speranta nu moare intoteauna ultima ci penultima.
Da, arde. De multe zile... deci nu mai are mult.... Si dupa ce focul isi termina treaba acolo, sper sa vina cel mai naprasnic vant sa imprastie toata cenusa aia spre O-ana, spre Orange... si mai ales spre Uana... sa se duca acolo in trecut, departe...demult si sa-i cante ei ...."She's like the wind".... "Hoy".... "Standing still" ... "Teama" ...sau "Hey there Delilah".... sa-i cante ei acolo... sa-i zica ei ca "soarele rasare dimineata pentru ca te trezesti tu".... Deci, da... sa imprastie cenusa pana la ultima farama... pentru ca daca nu mai e nimic... nu exista aspiratii. Da, sa le numim aspiratii. Hmmm ... si nu...nu se mai recladesc alte case cu gard alb si leagan in curte. Copiile nu ii plac nici macar Oanei.
Pe Oana nu o intereseaza. Oana nu mai are melodii, nu mai are casa cu gard alb si cu atat mai putin leagan in curte. Pff...cata prostie sa ai leagan in curte.
Oana nu are "maine" ci doar acum, azi ... cel mai tarziu diseara. Si ce tot atatea hilizeli si atasari inutile? ... Si nu, nu am apucat sa imi iau ramas bun nici de la O-ana, nici de la Orange si nici de la Uana... Au disparut pur simplu intr-o singura noapte.
Cei mai multi dintre voi ati iubit-o si indragit-o pe Uana... Mda ...pana si eu o iubeam mult de tot. Era preferata mea, mai ales cand se facea mica, mica si nu ajungea la tastatura de rusine..O iubeam cand ii era pofta de "ceva bun"... Dar parca cel mai mult o iubeam cand iubea... ... Despre O-ana..hmm. . unii o indrageau de multe ori...dar nu prea o cunoasteau. Fugea mereu si era destul de greu de urmarit... Orange...nu imi aduc prea bine aminte de ea... o recunosteam de cele mai multe ori in preajma altora.... Cei care voiau sa o ia de nevasta ar trebui sa se bucure cel mai mult de disparitia ei..
Si ...prezentul e Oana. Nici nu stiu cum sa o introduc....Nu cred ca o sa o indragiti, majoritatea dintre voi. Si daca nu va mai primiti portia de zambete ce vi se cuvenea pana acum ..blame it on the weather man.
Dar ...nu e nici o tragedie ... sfarsitul lumii a avut loc pentru majoritatea dintre voi deja...si un alt sfarsit al lumii ar fi de-a dreptul inutil.
Pe scurt... daca nu ai ceva important de zis si in folosul omenirii, leave me alone....

De la Ireal, pe stanga...

Detin o caruta de ganduri. Un camion. Un submarin...O nenorocita de nava spatiala plina de ganduri. Imi bubuie existenta de atatea ganduri si nu stiu unde sa le mai pitesc. Unde mai pui ca 80% dintre gandurile astea mici si umblatoare ca niste viermisori agitati, sunt Ireale. Dupa ce am scotocit cu mainile goale printre larve, mi-am dat seama ca cele 80% de misunatoare Ireale, provin de la cele 20% ganduri inspirate din fapte reale. Desi toata atentia ar trebui indreptata catre putinul de 20%, bineinteles ca bantuiala se produce in jurul celor 80%. Si uite asa...din gand in gand...dau in stari neplacute...din stari neplacute imi vine sa imi iau campii....de pe camp ma postez la visat cai verzi pe pereti ....descalec repede, sustrag un gand si-l duc aiurea....si uite asa...zi de zi...ajung in Ireal ... Doar seara, cand ma bag in pat, fac stanga ...

Ahhhh....cred ca tocmai m-am facut nebuna.

Acolo

Da...da... maine si poimaine voi fi saaaraaataaaaa ....si plinaaaa de nisiiiip ....si in cort ....si vooooi caaaantaaa .....asaaaa ......."....pe tarmul Marii Negre"....."clasica pereche, a omenirii noi ce inca nu-i ...." ...."sa ne iubim hipnotizati de luna....." ....."chemati sa inceapa lumea de la noi ...." ....."sa ne iubim cand ne intreaba vaaaaluull"..."...stele ce cad in Marea Neagra....ridica valul sangelui din nooooi"
Voi fi acolo...in sau langa Vama Veche.....din nou :)

Thank you, thank you.... http://www.youtube.com/watch?v=oZi3S5LXrb8

Fata care rade mult, si-a mutat colturile gurii...

Foarte multi o cunosc pe "fata care rade mult", cum ii zice "cea mai tare persoana pe care am cunscut-o anul trecut".
Dar mult prea putini o cunosc pe "fata care rade mult, dar gura nu ii mai ajunge pana la urechi"... Nici macar cei care au schimbat-o nu au habar cu ce se mananca sufletul ei...Cu dans? Ierburi? Flori? ...Sau poate filme?...Ooff....Parazitii???!?? ...Hmm....NU!!! NU??? NU!!!NU????? NUUUUUU!
Deci (si aici proful de istorie din liceu imi trantea nota patru in catalog pentru modul in care mi-am inceput fraza...yaaay) "fata care rade mult, dar gura nu ii mai ajunge pana la urechi" se mananca cu o interminabila adaptare... Ahh, un proces extrem de dureros. Seamana cu invierea... dar i se zice adaptare. De fapt, ea ii zice asa. Unii se intreaba "adaptare la ce?"....altii apasa butonul rosu cu "x" din dreapta, sus...si merg mai departe... Pentru unii: adaptarea e la... viata, liniste, fericire, convieturie, liniste din nou.....liniste ....liniste.....liniste....Ahhh...zbuciuuuuum....mangaietooooorrrrr...
Mda...finalul pare unul fericit. Dar, bineinteles, fericit se leaga cu afurisita de adaptare...Fara adaptare...ciuciu fericire...
Eu zic ca dupa ce metamorfoza se va finaliza....ma va tine toate viata...Cine da mai mult??

P.S. http://www.youtube.com/watch?v=SDMf3shBK3I