Nu imi plac cifrele, desi retin cu foarte mare usurinta zilele de nastere. Chiar si pe cele ale unor persoane foarte putin colorate. In ultima parte e a existentei mele am realizat ca, pe langa toamna care ma urmareste de cand m-am nascut, ma urmaresc si cateva cifre 11...24...29 ...si ..4 (incepand cu nota la desen in clasa...a 4-a :/ ).
Nu imi place sa numar. Nici macar banii. Prima data am numarat fluturii ce se invarteau intr-un inel din ala de jucarie, care, cica, mai si canta. Ultima data am numarat pana la 4....inainte de operatie.
Cum nu imi place, am numarat de foarte putine ori in viata. Preferam sa nu numar si sa astept....cifrele. Nici in clasa intai nu numaram la scoala, cum facea manunchiul de necunoscuti, in gura mare. Eu imi numaram fluturii de acasa...Si, ca sa progresez, mama imi cumpara din ce in ce mai multi fluturi. Pana cand totul a devenit logica, si cumparatul fluturilor a incetat.
Acum sunt in asteptarea cifrelor... care ma urmaresc. Ar trebui sa astept cifra 24, dar parca mai mult ma incanta 29. Si 4 e pe vine...
Numaratoarea inversa nu a fost nicicand mai dulce.
http://www.youtube.com/watch?v=8y9v_N19Vwo
miercuri, 14 noiembrie 2007
Abonați-vă la:
Postări (Atom)