Foarte multi o cunosc pe "fata care rade mult", cum ii zice "cea mai tare persoana pe care am cunscut-o anul trecut".
Dar mult prea putini o cunosc pe "fata care rade mult, dar gura nu ii mai ajunge pana la urechi"... Nici macar cei care au schimbat-o nu au habar cu ce se mananca sufletul ei...Cu dans? Ierburi? Flori? ...Sau poate filme?...Ooff....Parazitii???!?? ...Hmm....NU!!! NU??? NU!!!NU????? NUUUUUU!
Deci (si aici proful de istorie din liceu imi trantea nota patru in catalog pentru modul in care mi-am inceput fraza...yaaay) "fata care rade mult, dar gura nu ii mai ajunge pana la urechi" se mananca cu o interminabila adaptare... Ahh, un proces extrem de dureros. Seamana cu invierea... dar i se zice adaptare. De fapt, ea ii zice asa. Unii se intreaba "adaptare la ce?"....altii apasa butonul rosu cu "x" din dreapta, sus...si merg mai departe... Pentru unii: adaptarea e la... viata, liniste, fericire, convieturie, liniste din nou.....liniste ....liniste.....liniste....Ahhh...zbuciuuuuum....mangaietooooorrrrr...
Mda...finalul pare unul fericit. Dar, bineinteles, fericit se leaga cu afurisita de adaptare...Fara adaptare...ciuciu fericire...
Eu zic ca dupa ce metamorfoza se va finaliza....ma va tine toate viata...Cine da mai mult??
P.S. http://www.youtube.com/watch?v=SDMf3shBK3I
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Adaptare - proces continuu si absolut necesar. Cunoastem chinurile metamorfozelor zilnice. Singurul mod in care scapi de necesitatea acestei porcarii este sa te izolezi. And that is not nice at all, I should know :D!
"Isolaaatioon is no good for me...":) Cat despre metamorfoza...hmmm...hmmmm...patratzelele s-au metamorfozat in niste dreptunghiuri. Mi-e frig. Da', repet, e bine.
Cu cat te adaptezi mai mult si treci peste cine esti, cu atat te indepartezi mai tare de scopul adaptarii. Adaptarea si metamorfoza strica. Pana ajunge la cotor, ies viermii ...si urmeaza inevitabilul: cosul de gunoi.
Trimiteți un comentariu